174 de Cuvinte și Expresii Japoneze de Bază pentru a Supraviețui Vieții de Zi cu Zi în Japonia

Cu aceste 174 de cuvinte și expresii japoneze esențiale, vei fi pregătit pentru orice situație. Limba japoneză poate dura ani pentru a fi stăpânită, dar ce faci dacă trebuie să treci acum printr-o conversație? Începe prin a învăța acest vocabular japonez zilnic, iar restul va urma.

Doar dă click pe un cuvânt sau o expresie pentru a auzi pronunția lui nativă.

Saluturi și Începuturi de Conversație

1. ohayou gozaimasu ( おはようございます ) — Bună dimineața

Versiunea informală a acestui salut este ohayou ( おはよう ). La locul de muncă, cineva care își salută un coleg pentru prima oară în acea zi ar putea folosi această expresie chiar dacă ceasul arată ora 19.

2. konnichiwa ( こんにちは ) — Bună ziua / Salut

Konnichiwa poate fi folosit la orice oră ca un salut general, dar este folosit cel mai des între orele 11:00 și 17:00.

3. konbanwa ( こんばんは ) — Bună seara

De la ora 17:00 încolo, folosești konbanwa pentru a saluta oamenii. Atenție, în acest caz, は se citește "wa" și nu "ha".

4. hisashiburi ( 久しぶり ) — Nu ne-am văzut de mult

Folosește-o pentru cineva pe care nu l-ai văzut de mult timp.

5. o genki desu ka? ( お元気ですか？ ) — Ce mai faci?

Aceasta este o modalitate politicoasă de a întreba pe cineva ce mai face.

6. genki desu ( 元気です ) — Sunt bine

La fel, acesta este cel mai politicos răspuns la o genki desu ka?

Conversație de Bază

7. o namae wa nan desu ka? ( お名前は何ですか？ ) — Cum te cheamă?

Aceasta este o modalitate politicoasă de a întreba pe cineva cum îl cheamă. Versiunea mai informală este O namae wa? ( おなまえは? ) — Numele tău este...?

8. … desu ( …です ) — Eu sunt … / Este …

Gândește-te la desu ca fiind aproximativ echivalent cu cuvântul englezesc "to be" (a fi). Spre deosebire de "to be", desu rămâne la fel indiferent de subiect.

De exemplu:

• Tomu desu ( トムです ) — Sunt Tom
• Atsui desu ( 暑い です ) — E cald / Mi-e cald
• Osoi desu ( 遅いです ) — Ai întârziat!

Poți adăuga acest cuvânt la adjective ca:

• samui ( 寒い ) — rece
• ureshii ( 嬉しい ) — fericit
• nemui ( 眠い ) — somnoros

Observă în pronunția japoneză nativă că su este abia audibil. Deci, când spui desu, sună mai mult ca "dess" decât "de-soo".

9. watashi wa … desu ( 私は…です ) — Eu sunt …

Aceasta este cea mai politicoasă modalitate de a te prezenta. De exemplu:

Watashi wa Pouru desu. 私はポールです。 Sunt Paul.

Fii atent să nu folosești în exces watashi wa dincolo de prezentări, însă. În majoritatea cazurilor, "numele tău/subiectul + -desu" va fi suficient dacă este clar din context la cine sau la ce te referi.

10. … karakimashita ( … から来ました ) — Sunt din …

Pur și simplu folosește aceasta pentru a descrie din ce țară ești. Iată o listă cu unele țări în japoneză:

• Igirisu ( イギリス ) — Regatul Unit
• Doitsu ( ドイツ ) — Germania
• Chuugoku ( 中国 ) — China
• Kankoku ( 韓国 ) — Coreea

Multe altele sunt aproape identice în japoneză, cum ar fi:

• Kanada ( カナダ ) — Canada
• Furansu ( フランス ) — Franța
• Supein ( スペイン ) — Spania
• Amerika ( アメリカ ) — Statele Unite ale Americii
• Ousutoraria ( オーストラリア ) — Australia

Dacă nu știi cum se spune numele țării tale, spune-l în engleză — sunt șanse mari ca oamenii să înțeleagă la ce te referi.

11. suki desu ( 好きです ) — Îmi place

Poți spune ce îți place adăugând … ga suki desu ( が好きです ). De exemplu:

Okashi ga suki desu. お菓子が好きです。 Îmi plac dulciurile.

12. ii desu yo ( いいですよ ) — E bine

De asemenea, vei auzi des ii yo ( いいよ ), în special de la femei/fete.

13. suki dewa arimasen ( 好きではありません ) — Nu îmi place

Versiunea mai puțin formală ar fi suki dewa nai ( 好きではない ).

14. dame desu ( ダメです ) — Nu e bine / Nu se poate

Într-o conversație mai casual, poți spune și doar:

• dame ( だめ )
• dame da ( だめだ )

15. takusan ( たくさん ) — Mult

Takusan este similar cu ooi ( 多い ). Principala diferență este că takusan poate funcționa ca substantiv, adjectiv sau adverb, în timp ce ooi este doar adjectiv. De exemplu:

Kooen ni hana ga takusan arimasu. 公園に花がたくさんあります。 Sunt o mulțime de flori în parc.

16. sukoshi ( 少し ) — Puțin

Iată un exemplu de utilizare:

Koohii ni satou wo sukoshi onegaishimasu. コーヒーに砂糖をすこしお願いします。 Puțin zahăr în cafeaua mea, vă rog.

17. ima nanji desu ka? ( 今何時ですか？ ) — Cât este ceasul?

În situații informale, spunând ima nanji? ( 今何時？ ) va funcționa bine. Probabil ai observat deja că desu poate fi schimbat sau chiar omis în situații informale.

18. … ji desu ( …時です ) — Este ora …

Aceasta, plus un număr, este tot ce ai nevoie pentru a spune ceasul! De exemplu:

Ichiji desu. 一時です。 Este ora 1.

19. nihongo de hanashimashou ( 日本語で話しましょう ) — Să vorbim în japoneză

Odată ce începi o conversație cu această expresie, asigură-te că ești gata să vorbești mult!

Apropo, când vezi sau auzi un verb împerecheat cu sufixul -mashou (- ましょう ), sugerează că cineva încearcă să te facă să faci acțiunea dinaintea lui -mashou.

20. yoroshiku onegaishimasu ( よろしくお願いします ) — Încântat de cunoștință

Yoroshiku onegaishimasu nu are o traducere directă în engleză, dar poate fi interpretat adesea ca "Te rog (fă-mi această favoare)", "Mă bazez pe tine" sau "Ți-o las pe seama ta". Vei auzi aceasta adesea de la oameni care fac cereri, încep o relație nouă sau cer cooperarea cuiva.

Pronume Japoneze

Limba japoneză are o mare varietate de pronume pe care le poți folosi, ajutându-te să îți faci propozițiile mai directe când te referi la tine însuți, la prietenul tău sau la prietenul prietenului tău.

21. watashi ( 私 ) — Eu (toate genurile)

Watashi este alegerea principală în situații politicoase. Este uneori pronunțat watakushi ( わたくし ) pentru o formalitate suplimentară, iar unele vorbitoare pot să-l scurteze la atashi ( あたし ) în contexte informale. Indiferent de pronunție, însă, toate folosesc caracterul 私 în scris.

22. boku ( 僕 ) — Eu (de obicei masculin)

Boku este folosit în principal de bărbați și băieți când sunt printre prieteni. În zilele noastre, unele fete folosesc și ele boku, ceea ce dă o notă de tomboy.

23. ore ( 俺 ) — Eu (masculin)

În timp ce boku este uneori folosit de fete, ore este un pronume exclusiv masculin. Dă o imagine un pic dură, deci este folosit doar între prieteni apropiați în situații informale.

24. jibun ( 自分 ) — Eu însumi / Tu însuți / Ei înșiși

Jibun este folosit pentru a se referi la un sine. Poate lua și o varietate de forme, cum ar fi:

• jibun no ( 自分の ) — propriul (ceva) al cuiva
• jibun de ( 自分で ) — de unul singur

De asemenea, este o modalitate mai politicoasă de a te referi la altcineva.

25. anata ( あなた ) — Tu

Anata se traduce prin "tu", dar nu este folosit în același mod ca în engleză. De cele mai multe ori, japoneza omite cu totul "tu", preferând în schimb numele persoanei. Această formă poate fi folosită ca un termen de afecțiune între cupluri.

26. kimi ( 君 ) — Tu

Kimi este folosit în mare parte pentru a vorbi cuiva cu un statut mai mic decât al tău, cum ar fi un șef care vorbește angajaților săi. Este folosit și pentru a adăuga un strop de farmec scrierii, cum ar fi în filmul de succes "Kimi no na wa" ( 君の名は ) — Numele tău.

27. kare ( 彼 ) — El

Deși limba japoneză preferă într-adevăr folosirea numelui unei persoane în locul pronumelor de persoana a doua sau a treia, folosirea lui kare este perfect acceptabilă. În plus, kare se poate referi și la prietenul cuiva.

28. kanojo ( 彼女 ) — Ea

Aceasta este contrapartea feminină a lui kare. La fel ca kare, kanojo se poate referi și la o prietenă.

29. tachi ( …たち ) — "... și compania" (formează pluralul pronumelor)

Pentru a transforma un pronume în plural, adaugă pur și simplu -tachi. De exemplu:

• watashi tachi ( 私たち ) — Noi
• kimi tachi ( 君たち ) — Voi (plural)
• kanojo tachi ( 彼女たち ) — Un grup de femei
• Sasuke tachi ( サスケたち ) — Sasuke și prietenii lui

30. kore ( これ ) — Acesta / Aceasta / Acest (aproape de vorbitor)

Acesta este folosit pentru a se referi la ceva apropiat de vorbitor.

31. sore ( それ ) — Acela / Aceea / Acul (aproape de ascultător)

Acesta este folosit pentru a se referi la ceva apropiat de ascultător.

32. are ( あれ ) — Acolo / Aceea (depărtat)

Acesta este folosit pentru a se referi la ceva îndepărtat de atât vorbitor, cât și ascultător.

A spune "Da" și "Nu"

33. hai ( はい ) — Da

Chiar dacă ai doar o familiaritate trecătoare cu japoneza, sunt șanse să fi auzit această afirmație monosilabică înainte. Pe lângă hai, un alt mod de a spune "da" în japoneză este prin semnale non-verbale cum ar fi dat din cap în sus și în jos sau făcut semnul de "like".

34. sou desu ka ( そうですか ) — Așa este? / Serios?

Să spui asta în timp ce dai din cap este o modalitate politicoasă de a arăta că acorzi atenție când cineva îți spune ceva nou. Poți folosi și:

• sokka ( そっか )
• soudane ( そうだね )
• soune ( そうね )

Acestea sunt mai puțin formale, dar în general acceptabile și cu siguranță nu nepoliticoase.

35. sou desu ( そうです ) — Așa este / Corect

Poți spune și hai, sou desu ( はい ,そうです ) — Da, așa este. Cu toate acestea, hai este subînțeles și îl poți omite. În contexte informale, poți spune doar sou ( そう ).

36. un ( うん ) / aa ( ああ ) / ee ( ええ )

Japonezii folosesc aizuchi ( 相槌 ), care sunt cuvinte sau gesturi simple care indică că asculți.

Ele nu au traduceri directe în engleză, dar ai putea spune că sunt similare cu a spune "uh-huh" sau "mm-hm" în engleză.

37. mochiron ( もちろん ) — Desigur

Acesta nu este "desigur" pe care îl folosești pentru a sublinia un punct, ci mai degrabă cel din "Desigur, voi face acea favoare pe care mi-o ceri!"

38. ii desu yo ( いいですよ ) — Bine / În regulă

Aceasta înseamnă literal "Asta e bine!" Ca atare, poate fi folosit pentru a-ți arăta aprobarea pentru ceva.

39. iie ( いいえ ) — Nu

Aceasta este modalitatea fără complicații de a spune "nu". Cu toate acestea, cultura japoneză preferă abordări mai puțin directe.

Există și mai multe modalități non-verbale de a exprima "nu". A freca ceafa, a face un "X" cu ambele brațe sau chiar a trage o respirație adâncă înseamnă toate "nu".

40. uun ( ううん )

Acesta este un sunet care indică faptul că nu ești de acord cu ceea ce spune persoana.

41. iya ( いやー )

Dacă această interjecție înseamnă "nu" depinde de context. Dacă sugerezi cineva și cineva răspunde cu iya..., probabil încearcă să te refuze politicos cu un "Ei bine, vezi tu..."

42. chotto… ( ちょっと… ) — Puțin…

Dacă folosești chotto, amintește-ți să lași fraza neterminată, deoarece practic spui, "E puțin..." De exemplu, dacă cineva te întreabă ce faci mâine după-amiază cu intenția de a vă întâlni, poți răspunde cu "Chotto..." pentru a spune că mâine după-amiază nu este un moment ideal pentru tine.

În mediile de afaceri, două expresii simple pentru a transmite "nu" fără a spune "nu" sunt:

• muzukashii desu ( 難しいです ) — Este dificil
• kangaete okimasu ( 考えておきます ) — Mă voi gândi la asta

Deși nu spun direct "nu", ele exprimă un refuz față de ascultător fără a suna nepoliticos.

A spune "Nu înțeleg"

43. wakarimasen ( 分かりません ) — Nu înțeleg

Dacă ești printre prieteni, poți folosi varianta informală, wakaranai ( 分からない ).

44. mou ichido itte kudasai ( もう一度言ってください ) — Spuneți din nou, vă rog

Dacă cineva vorbește japoneză mult prea repede pentru tine, poți folosi această expresie pentru a-i spune politicos să se repete. Poți spune și:

• yukkuri onegai shimasu ( ゆっくりお願いします ) — Mai încet, vă rog
• kikoemasen deshita ( 聞こえませんでした ) — Nu am auzit

A spune "Vă rog"

45. kudasai ( ください ) — Vă rog (când ceri ceva)

Cuvântul kudasai este folosit când faci cereri, ca în aceste exemple:

Isoide kudasai. 急いでください。 Vă rog să vă grăbiți.

Koohii o kudasai? コーヒーをください? Aș dărui o cafea, vă rog?

46. douzo ( どうぞ ) — Vă rog (când oferi ceva) / Poftiți

Folosirea lui douzo este ca și cum ai spune, "Vă rog, intrați primul". Îl poți folosi când îi faci semn cuiva să intre înaintea ta pe ușă sau când oferi unui coleg de muncă niște gustări delicioase, de exemplu.

A spune "Mulțumesc" și "Cu plăcere"

47. arigatou gozaimasu ( ありがとうございます ) — Mulțumesc

Modalitatea mai prietenoasă și informală de a mulțumi este arigatou ( ありがとう ). Vei vedea și abrevierea ei, ari ( あり ), destul de des pe forumurile japoneze de mesagerie.

48. doumo ( どうも ) — Mulțumesc

Dacă ești prieten apropiat cu persoana căreia îi mulțumești, ai putea spune și doumo. De fapt, uneori vei vedea aceste combinații, care sunt folosite în contexte foarte formale:

• doumo arigatou gozaimasu ( どうもありがとうございます )
• doumo arigatou ( どうもありがとう )

În majoritatea cazurilor, însă, doar arigatou gozaimasu este suficient.

49. otsukaresama desu ( お疲れ様です ) — Mulțumesc pentru eforturile depuse

Această expresie este adesea spusă ca un sentiment de rămas bun atunci când tu, sau altcineva, își termină munca. Te poți gândi la ea ca la a spune, "Asta a fost pentru ziua de azi".

50. iroiro arigatou gozaimashita ( 色々ありがとうございました ) — Mulțumesc pentru tot

Iroiro ( 色々 ) înseamnă literal "diverse lucruri". Deci, aceasta este expresia de folosit dacă mulțumești cuiva pentru că a făcut multe lucruri pentru tine sau dacă nu ești sigur exact pentru ce să îi mulțumești.

51. mondai nai desu ( 問題ないです ) — Nici o problemă

Mondai ( 問題 ) înseamnă "problemă", iar adăugarea lui nai ( ない ) neagă problema. Prin urmare, spui că favoarea pe care ai făcut-o nu te-a deranjat deloc.

52. douitashimashite ( どういたしまして ) — Cu plăcere

Deși acesta este tehnic răspunsul corect la "Mulțumesc", este rar folosit în zilele noastre în conversația japoneză informală. Dar încă merită să fii conștient de el dacă vrei să răspunzi la recunoștința cuiva într-un context formal.

A spune "Îmi pare rău" și "Scuzați-mă"

53. shitsurei shimasu ( 失礼します ) — Scuzați-mă (pentru nepolitetea mea)

O altă expresie des auzită la birou, shitsurei shimasu este folosită când părăsești o cameră. Este similar cu a spune, "Îmi pare rău că v-am deranjat". Poți încheia și un apel telefonic formal sau politicos cu această expresie.

Dacă urmărești adesea media japoneză, vei auzi și shitsurei shimasu când cineva intră într-o cameră.

Vorbind de media japoneză autentică, poți găsi o mulțime pe platforma de învățare a limbilor Lingflix.

54. sumimasen ( すみません ) — Scuzați-mă / Îmi pare rău

Sumimasen este adesea folosit pentru a spune "Scuzați-mă" (cum ar fi dacă ai nevoie de ajutor să găsești direcții) și "Îmi pare rău" (cum ar fi când lovești accidental pe cineva). Poate fi spus și ca un "mulțumesc" când ai deranjat pe cineva — gândește-te "Mulțumesc că m-ai lăsat să te deranjez".

55. gomen nasai ( ごめんなさい ) — Îmi pare rău

În situații informale și între membri de familie și prieteni, gomen nasai înlocuiește sumimasen când îți ceri scuze.

56. gomen: ごめん — Îmi pare rău

Gomen este chiar mai puțin formal decât gomen nasai și este rezervat pentru oamenii cu care ești cu adevărat apropiat.

A spune "La revedere"

57. jaa, mata! ( じゃあ、また！ ) — Ne vedem mai târziu!

Poți înlocui mata cu dewa mata ( ではまた ) pentru o expresie ușor mai formală. Există și:

• jaa mata ashita ne (じゃあまた明日ね) — Ne vedem mâine
• jaa ne ( じゃあね ) — Ne vedem
• mata ne ( またね ) — Ne vedem

58. o genki de ( お元気で ) — Ai grijă / Să fii sănătos

Dacă "ne vedem" este un pic prea informal pentru tine, atunci poți spune o genki de în schimb. Aceasta înseamnă literal "fii sănătos" și poate fi folosită pentru a spune, "Mult succes!"

59. meado wo oshiete moraemasu ka? ( メアドを教えてもらえますか？ ) — Aș putea avea adresa dumneavoastră de e-mail?

Dacă aceasta este un pic prea lung de memorat, poți întreba:

Meado wo oshiete? メアドを教えて？ Îmi poți da adresa de e-mail? (Literal, "Învață-mă adresa ta de email?")

60. tegami kaku yo ( 手紙書くよ ) — Îți voi scrie scrisori

Preferezi să schimbi scrisori fizice în loc de emailuri? Dacă da, păstrează această expresie la îndemână pentru penpalii tăi japonezi!

61. tsuitara, … shimasu ( 着いたら、… します ) — Te voi … când ajung

Poți folosi această expresie după cum urmează:

• tsuitara, denwa shimasu ( 着いたら、電話します ) — Te voi suna când ajung
• tsuitara, meeru shimasu ( 着いたら、メールします ) — Îți voi trimite un email când ajung

62. mata sugu ni kimasu yo: またすぐに来ますよ — Mă întorc în curând

Aceasta este în general o expresie informală, așa cum indică sfârșitul yo ( よ ).

63. asobi ni kite kudasai ne ( 遊びに来てくださいね ) — Vino să mă vizitezi

Deși asobi ( 遊び ) în acest context înseamnă "a vizita", acel cuvânt poate însemna și "a se juca" — adăugând un plus de căldură acestei expresii.

64. watashi no ie dewa, itsudemo anata wo kangei shimasu yo! ( わたしの家ではいつでもあなたを歓迎しますよ！ ) — Ești mereu binevenit în casa mea!

Cuvinte Întrebative de Bază

Cunoașterea unora dintre cele mai esențiale cuvinte întrebative japoneze va ajuta mult la transmiterea întrebărilor tale vorbitorilor de japoneză.

65. nani ( 何 ) — Ce

Nani poate fi folosit singur sau într-o propoziție. Când este plasat înaintea lui desu, cuvântul nani își pierde -i și devine nan. De exemplu:

Kore wa nan desu ka? これは何ですか？ Ce este aceasta? (Amintește-ți această expresie în special — va fi utilă într-o varietate de situații!)

66. doko ( どこ ) — Unde

Doko este folosit când întrebi despre o locație, așa:

Toire wa doko desu ka? トイレはどこですか ? Unde este toaleta?

Dacă nu știi cuvântul pentru locul pe care îl cauți, o altă opțiune utilă este să îl arăți pe o hartă și să întrebi:

Doko desu ka? どこですか ? Unde este?

67. dare ( 誰 ) — Cine

Dacă te referi la o anumită persoană, adaug-o înaintea lui dare:

Kanojo wa dare desu ka? 彼女は誰ですか？ Cine este ea?

68. itsu ( いつ ) — Când

Itsu este folosit în mod tipic în următoarea structură: itsu + verb (la forma -masu) sau eveniment + markerul întrebării ka.

Itsu kaerimasu ka? いつ帰りますか？ Când te întorci?

69. doushite ( どうして ) — De ce

Dacă trebuie să întrebi politicos, spune-o ca Doushite desu ka? ( どうしてですか？ ). Dacă ești cu prietenii sau familia, poți folosi forma informală nande ( 何で ) în schimb.

70. naze ( なぜ ) — De ce

Aceasta este destul de similară cu doushite, dar un pic mai formală. Naze este folosit și pentru a întreba motivul din spatele a ceva, în timp ce doushite are o nuanță de "cum" la el.

71. ikura ( いくら ) — Cât costă

Doar adaugă markerul întrebării desu ka? ( ですか？ ) la sfârșitul acestui cuvânt și vei obține ikura desu ka? ( いくらですか？ )

O notă rapidă: ikura sună și ca "icre de somon" ( イクラ ). Deci, dacă folosești această expresie, asigură-te că este clar din context că spui "Cât costă?" și nu "Sunt acestea icre de somon?" — ultima ar fi イクラですか？

72. ikutsu ( いくつ ) — Câte / Câți

Acesta este un cuvânt general pentru a întreba "cât" sau "câte" dintr-o cantitate numerică. De exemplu:

Okashi wa ikutsu hoshii desu ka? お菓子はいくつ欲しいですか？ Câte gustări vrei?

Poate fi folosit și pentru a întreba vârsta cuiva:

Oikutsu desu ka? おいくつですか？ Câți ani ai?

Aici, ikutsu este precedat de o ( お ), ceea ce face ca întrebarea ta să sune mai politicoasă și mai plăcută pentru oamenii în vârstă!

73. nan … ( 何… ) — Câte (cu numărători specifice)

Nan este o modalitate mai specifică de a întreba cât de mult din ceva există. Funcționează combinând nan cu un numărător, cum ar fi:

• nanhon ( 何本 ) — Câte obiecte lungi cilindrice?
• nannin ( 何人 ) — Câți oameni?
• nanmai ( 何枚 ) — Câte foi?

74. dochira ( どちら ) — Care (dintre două)?

Folosește această expresie când te referi la o alegere între două obiecte.

75. dore ( どれ ) — Care (dintre trei sau mai multe)?

Folosește aceasta când te referi la o alegere între trei sau mai multe obiecte.

Vocabular pentru Călătorii

Această listă de vocabular japonez zilnic îți va oferi ce ai nevoie pentru a te descurca în Japonia și, în caz de urgență, pentru a cere ajutor.

Transport Public

76. sumimasen, … wa doko desu ka? ( すみません、… はどこですか？ — Scuzați-mă, unde este …?

Această construcție este utilă pentru expresii ca următoarele. Doar adaugă destinația dorită înaintea lui wa doko desu ka:

• sumimasen, chikatetsu wa doko desu ka? ( すみません、地下鉄はどこですか？ — Scuzați-mă, unde este metroul?
• sumimasen, eki wa doko desu ka ( すみません、駅はどこですか？ ) — Scuzați-mă, unde este stația?
• sumimasen, takushii no noriba wa dokodesu ka? ( すみません、タクシーの乗り場はどこですか？ ) — Unde este stația de taxi?

77. kono densha wa … eki ni tomarimasu ka? ( この電車は… 駅に停まりますか？ ) — Oprește acest tren în stația … ?

A spune că Japonia are unul dintre cele mai intricate sisteme de tren ar fi o understatement. Din fericire, poți dezlânui cu ușurință acea complexitate cu această expresie simplă!

78. kono basu wa … ni ikimasu ka? ( このバスは…に行きますか？ ) — Merge acest autobuz la … ?

Dacă nu ești sigur unde se oprește transportul tău public, poți folosi și această expresie. Poți înlocui basu cu densha ( 電車 ) — tren, takushi ( タクシー ) — taxi, și așa mai departe.

79. … made tsureteitte kudasai ( …まで連れて行ってください ) — Vă rog să mă duceți la …

Folosește această expresie pentru a-i spune șoferului de taxi unde vrei să mergi.

Expresii pentru Hotel

80. yoyaku wo shitainodesuga ( 予約をしたいのですが ) — Aș dori să fac o rezervare.

Ca majoritatea hotelurilor din întreaga lume, este indicat să faci o rezervare în avans când vine vorba de hotelurile japoneze. Cu toate acestea, dacă hotelul tău o permite, s-ar putea să poți rezerva la recepție.

81. yoyaku shiteimasu ( 予約しています ) — Am o rezervare.

Folosește această expresie dacă ai făcut deja o rezervare în avans.

82. chekkuauto wa nanji desu ka? ( チェックアウトは何時ですか？ ) — La ce oră este check-out-ul?

Aceasta este auto-explicativă. Poți înlocui și cuvântul chekkuauto ( チェックアウト ) cu orice pentru care vrei să știi ora.

Urgențe

83. michi ni mayotte shimaimashita ( 道に迷ってしまいました ) — M-am rătăcit.

Dacă asta pare un pic greu de spus, ai putea spune doar mayotte shimaimashita ( 迷ってしまいました ).

84. tasukete! ( 助けて！ ) — Ajutor! (pentru urgențe)

Tot ce voi spune este, dacă uiți până la urmă fiecare altă expresie listată până acum, nu uita aceasta. Ți-ar putea salva viața — literalmente!

85. tetsudatte kuremasen ka? ( 手伝ってくれませんか？ ) — Mă poți ajuta? (pentru situații de zi cu zi)

Dacă nu ești într-o situație care îți pune viața în pericol, tetsudatte kuremasen ka va fi suficient.

86. … wo yondekudasai ( …を呼んでください ) — Vă rog să chemați …

Folosește această construcție când vrei ca altcineva să contacteze serviciile de urgență, așa:

• keisatsu wo yondekudasai ( 警察を呼んでください ) — Vă rog să chemați poliția.
• kyuukyuusha wo yondekudasai ( 救急車を呼んでください — Vă rog să chemați o ambulanță.

Iată o notă utilă: Numerele de urgență în Japonia sunt 119 pentru ambulanță și 110 pentru poliție.

Expresii pentru Mâncat la Restaurant

Bine, acum că am terminat cu formalitățile, este timpul să vorbim despre ce este cu adevărat important: mâncarea!

Iată câteva dintre cuvintele despre mâncare pe care ar trebui să le cunoști:

87. kome ( 米 ) — Orez (crud)

88. yasai ( 野菜 ) — Legume

89. kudamono ( 果物 ) — Fructe

90. miruku ( ミルク ) — Lapte

91. pan ( パン ) — Pâine

92. pasuta ( パスタ ) — Paste

93. niku ( 肉 ) — Carne

94. jagaimo ( じゃがいも ) — Cartofi

95. tamago ( 卵 ) — Ouă

A spune că îți este foame

96. onaka ga suite imasu (お腹が空いてます) — Mi-e foame

Aceasta înseamnă literal că stomacul tău a devenit gol. Câteva variații sunt:

• onaka ga suita (お腹が空いた) — informal
• onaka ga hetta ( お腹が減った ) — informal, adesea interschimbat cu onaka ga suita
• hara hetta ( 腹へった ) — masculin
• onaka ga pekopeko ( お腹がペコペコ ) — onomatopee care înseamnă că stomacul tău miorcăie

97. mada tabete imasen ( まだ食べていません ) — Nu am mâncat încă

Pentru o versiune mai casual, spune mada tabeteinai ( まだ食べていない ).

Înainte de Masă

98. menyuu, onegai shimasu ( メニュー、お願いします ) — Vă rog aduceți-mi un meniu

Poți opta pentru versiunea mai formală:

Menyuu, onegai dekimasu ka? メニュー、お願いできますか？ Aș putea avea meniul?

De asemenea, poți înlocui menyuu ( メニュー ) cu:

• dezaato ( デザート ) — desert
• nomimono ( 飲み物 ) — băuturi

99. kore wa nan desu ka? ( これは何ですか？ ) — Ce este aceasta?

Dacă meniul este în întregime în japoneză, poți arăta un articol pe care îl dorești și să adresezi această întrebare chelnerului.

100. kore o tabete mitai desu ( これを食べてみたいです ) — Aș vrea să încerc asta

Dacă ești un pic mai aventurier, doar arată articolul pe care îl dorești și folosește această expresie!

101. … wo kudasai ( …をください ) — Aș dărui …

Spune orice ai dori să comanzi și urmează-l cu … wo kudasai. De exemplu:

Koohii wo kudasai. コーヒーをください? Aș dărui o cafea, vă rog.

102. … ga arimasu ka? ( …がありますか？ ) — Aveți … ?

Ca răspuns, vei auzi pur și simplu arimasu ( あります ).

103. … tsuki desu ka ( …付きですか？ ) — Vine cu … ?

Dacă vrei să știi dacă anumite alimente sunt incluse în comanda ta, folosește aceasta pentru a întreba. De exemplu:

Furaido poteto tsuki desu ka? フライドポテト付きですか？ Vine cu cartofi prăjiți?

104. … ga taberaremasen ( …が食べられません ) — Nu pot mânca …

Aceasta este o expresie bună de învățat pentru vegetarieni, vegani și alți oameni cu restricții alimentare. De exemplu, niku ( 肉 ) este "carne" și sakana ( 魚 ) este "pește". Deci, dacă ești pe o dietă strict vegetaliană, poți spune:

Niku to sakana ga taberaremasen. 肉と魚が食べられません。 Nu pot mânca carne și pește.

105. … arerugii ga arimasu ( …アレルギーがあります ) — Sunt alergic la …

Spune la ce ești alergic și adaugă această expresie la sfârșit. Doar ca să fii în siguranță mai degrabă decât să regreți, poți întreba: … ga haitte imasu ka? ( が入っています か？ ) care înseamnă, "Este vreun … în el?" De exemplu:

Tamago ga haitte imasu ka? 卵が入っていますか？ Sunt ouă în el?

106. kore wa … desu ka? ( これは…ですか？ ) — Este acesta … ?

Dacă vrei să fii mai direct dacă un anumit aliment îndeplinește cerințele tale dietetice, poți insera unul sau mai multe dintre următoarele între kore wa ( これは ) și desu ka ( ですか ):

• guruten hurii ( グルテンフリー ) — Fără gluten
• bejitarian ( ベジタリアン ) — Vegetarian
• biigan ( ビーガン ) — Vegan
• nyuseihin hushiyou ( 乳製品不使用 ) — Fără lactate

Poți întreba și despre porții cu aceeași construcție și prin înlocuirea următoarelor:

• omori ( 大盛り ) — Porție mare
• nakamari ( 中盛り ) — Porție medie
• komori ( 小盛り ) — Porție mică

107. kore wa nan karorīdesu ka? ( これは何カロリーですか？ ) — Câte calorii are aceasta?

În general, mâncarea japoneză este destul de sănătoasă și nu are o mulțime de calorii, dar nu strica să verifici!

În Timpul Mesei

108. itadakimasu ( いただきます ) — Poftă bună

Aceasta este folosită înainte de a începe masa, similar cu "Bon appétit".

109. mazui desu ( まずいです ) — Este groaznic

În mod ideal, nu vrei să ajungi într-un restaurant unde trebuie să spui așa ceva, dar uneori este inevitabil!

110. okawari ( おかわり ) — Încă o porție, vă rog

Dacă îți place foarte mult mâncarea, poți anunța oamenii drăguți de la restaurant spunând okawari. Versiunea mai politicoasă ar fi okawari o kudasai ( おかわりをください ).

Poți spune și, în funcție de context:

• hai, onegaishimasu ( はい、お願いします ) — Da, vă rog (când ți se oferă mâncare)
• iie, kekkoudesu ( いいえ、結構です ) — Sunt bine, mulțumesc (când ți se oferă mâncare)

111. onaka ga ippai desu ( お腹が一杯です ) — Sunt sătul

112. kanpai! ( 乾杯！ ) — Noroc!

Când bei cu alți oameni, este esențial să ciocnești paharele și să spui kanpai! Spui această expresie înainte de a bea, nu după.

După Masă

113. oishii desu! ( 美味しいです！ ) — Este delicios!

Dacă te uiți la o felie de prăjitură, atunci oishisou ( 美味しそう ), însemnând "Arată delicios", ar putea fi util. O modalitate casuală și "masculină" de a spune că ceva este delicios este umai ( 旨い ).

114. gochisousama deshita ( ごちそうさまでした ) — Mulțumesc pentru masă

Ca și itadakimasu, această expresie este prezentă la fiecare masă. O spui când masa s-a terminat.

115. okaikei, onegai shimasu ( お会計、お願いします ) — Nota de plată, vă rog

Aceasta este cea mai comună modalitate de a cere nota. S-ar putea să auzi și okanjou, onegai shimasu ( お勘定 、お願いします ), deși nu la fel de des. Doar notează că cuvântul pentru "notă" este kaikei ( 会計 ).

116. warikan ni shite kudasai ( 割り勘にしてください ) — Împărțiți nota, vă rog

Dacă sunt mai multe persoane la aceeași masă, această expresie va fi utilă, la fel și betsubetsu de onegaishimasu ( 別々でお願いします ) — Vom plăti separat, vă rog.

Expresii pentru Gătit

Este probabil să gătești pentru tine la un moment dat, chiar dacă este doar o tartină. Iată câteva cuvinte japoneze utile dacă plănuiești să gătești.

117. zairyo ( 材料 ) — Ingrediente

118. ryori ( 料理 ) — Gătit

119. o bento ( お弁当 ) — Masă gata făcută / Masă de televizor

120. retoruto gohan ( レトルトご飯 ) — Orez instant (pentru cuptorul cu microunde)

121. guramu ( グラム ) — Grame

122. kiroguramu ( キログラム ) — Kilograme

Cumpărături în Japoneză

Cu străzile pline de tarabe de mâncare și vânzători, buticurile de lux care se aliniază pe Ginza și magazinele de suveniruri super cool și unice, nu există modalitate de a evita cumpărăturile în timp ce călătorești prin Japonia.

123. kore wa nan desu ka? ( これは何ですか ) — Ce este aceasta?

Dacă vrei să fii mai specific, ai putea spune și kore wa nan to iu mono desu ka? ( これは何というものですか？ ) — Cum se numește acesta?

124. kore wa ikura desu ka? ( これはいくらですか？ ) — Cât costă aceasta?

Dacă este clar din context la ce te referi, poți spune doar ikura desu ka? いくらですか？

125. chotto takai desu ( ちょっと高いです ) — Este un pic scump

Dacă nu ai început încă aventura de a învăța adjective japoneze, atunci iată câteva cuvinte esențiale pentru cumpărături:

• yasui ( 安い ) — Ieftin, ușor
• takai ( 高い ) — Scump, înalt
• takakunai ( 高くない ) — Nu este scump

126. … ga ari masu ka ( ＿がありますか？ ) — Aveți…?

127. hoka no iro ga arimasu ka? ( 他の色がありますか？ ) — Aveți altă culoare?

Unele culori pe care le-ai putea întâlni includ:

• aka ( 赤 ) — Roșu
• ao ( 青 ) — Albastru
• kiiro ( 黄色 ) — Galben
• midori ( 緑 ) — Verde
• kuro ( 黒 ) — Negru

128. … wo kudasai ( ＿をください ) — Aș dărui …, vă rog.

129. sore wo itadakimasu ( それを頂きます ) — O iau

Dacă expresia itadakimasu sună familiar, asta pentru că este și cea folosită când ești pe cale să te apuci de o masă gustoasă. În același mod, spunând sore o itadakimasu când cumperi ceva exprimă faptul că ești recunoscător pentru ceea ce ai cumpărat.

130. kurejitto kaado wa tsukaemasu ka? ( クレジットカードは使えますか？ ) — Îmi pot folosi cardul de credit?

Dacă ai dori să folosești un cec de călătorie, atunci înlocuiește kurejitto kaado cu: toraberaazu chekku ( トラベラーズチェック ) — cec de călătorie.

Cardurile tale Suica și Pasmo, care sunt carduri reîncărcabile pe care le poți folosi în trenurile japoneze, pot fi folosite și pentru a plăti taxiurile sau cumpărăturile la magazine selectate. Poți întreba:

Suika wa tsukaemasu ka? スイカわつかえますか？ Îmi pot folosi Suica?

131. tsutsunde itadakemasu ka? ( 包んでいただけますか？ ) — Îl puteți ambala cadou?

132. hai, onegaishimasu ( はい、お願いします ) — Da, vă rog

133. īe, kekkō desu ( いいえ、結構です ) — Nu, mulțumesc

Expresii Comune Pe Care Le Vei Auzi în Magazinele Japoneze

Dacă te întrebi ce înseamnă vânzătorii când te lovesc cu aceste expresii — ei bine, acum știi!

134. irasshaimase ( いらっしゃいませ ) — Bine ați venit

Vei auzi un cor de irasshaimase! când intri într-un magazin.

135. honjitsu wa (_) ga seru desu ( 本日は (_) がセールです ) — (Acest produs) este la reducere astăzi

_ いかがですか？ este adesea folosit pentru a te invita să te uiți la produse specifice sau să încerci un eșantion gratuit. S-ar putea să întâlnești și termenul hangaku ( 半額 ) — la jumătate de preț.

136. fukuro ni ire masu ka? ( 袋に入れますか？ ) — Doriți o pungă?

Ai o tonă de articole de carat acasă? Dacă magazinul japonez în care te afli îți oferă cu bunăvoie asta, ești norocos!

137. ni nari masu (amount) ( になります ) — Asta face (suma), vă rog

138. wo okaeshi itashi masu (amount) ( をお返しいたします ) — Iată restul dumneavoastră (+ sumă)

Cuvinte pentru Cumpărături în Japoneză

139. en ( 円 ) — yen

În Japonia, moneda este yenul japonez. 100 yen înseamnă de obicei în jur de $0.90 până la $1.10 USD. Dacă te gândești la 100 yen ca la aproximativ un dolar când mergi la cumpărături, este un mod bun de a-ți ține evidența bugetului.

140. suupaa ( スーパー ) — supermarket

141. konbiniensusutoa / konbini ( コンビニエンスストア / コンビニ ) — magazin de conveniență

142. yubin kyoku ( 郵便局 ) — oficiu poștal

143. nichi yōhin ( 日用品 ) — alimente

144. kaimono kago ( 買い物かご ) — coș

145. shoppingu kato ( ショッピングカート ) — cărucior de cumpărături

146. muryō sanpuru ( 無料サンプル ) — eșantion gratuit

147. kaikei ( 会計 ) — casă de marcat

Expresii pentru Acasă

148. tadaima ( ただいま ) — M-am întors

Toată lumea spune asta când ajunge acasă. Dacă ieși, spune asta când te întorci pentru a anunța toată lumea că ai ajuns acasă teafăr. Dacă vrei, o poți spune și când te întorci de la baie; tinde să fie bine primit.

149. okaeri nasai ( おかえりなさい ) — Bine ai venit înapoi

Aceasta se spune ca răspuns la tadaima. O poți folosi când altcineva ajunge acasă, cum ar fi când un părinte se întoarce de la muncă sau când un frate/soră se întoarce de la meditații.

150. ofuro ni haitte mo ii desu ka? ( お風呂に入ってもいいですか？ ) — Pot să fac un baie?

În Japonia, majoritatea familiilor fac baie în fiecare seară, iar dacă stai undeva, cum ar fi la o familie gazdă, vei fi binevenit să faci și tu una dacă întrebi.

Dacă preferi să faci duș (așa am făcut eu), poți înlocui pur și simplu cuvântul ofuru ( お風呂 ) — baie cu shawaa ( シャワー ) — duș. Doar asigură-te că nu arzi apa din cadă când ai terminat, deoarece familia împarte apa caldă.

151. oyasumi nasai ( おやすみなさい ) — Noapte bună

Poți omite și -nasai pentru a o face mai puțin formală.

Expresii pentru Conversații Informale

Vrei să suni ca un nativ când știi un minim de japoneză? Există câteva expresii comune pe care le poți folosi cu prietenii în conversații informale.

152. ikimashou ( 行きましょう ) — Să mergem

Odată ce v-ați hotărât planurile pentru zi cu prietenii, este timpul să ieșiți spunând această expresie.

153. tabemashou ( 食べましょう ) — Să mâncăm

Dacă decizi să iei prânzul cu prietenii, spune tabemashou!

154. nomimashou ( 飲みましょう ) — Să bem

Poți sugera și să iei o băutură folosind această expresie.

155. yattaa! ( やったー！ ) — Ura!

Aceasta este în general o expresie informală. Este ceva ce folosești când vrei să exprimi că ești entuziasmat sau că ești fericit de rezultatul a ceva.

156. ureshii desu ( 嬉しいです ) — Sunt fericit

Dacă vrei să transmiți, fără echivoc, că ești fericit, atunci aceasta este expresia de scos la iveală.

157. daijoubu desu ( 大丈夫です ) — Sunt bine

Pe lângă a transmite că ești în regulă, aceasta este o modalitate politicoasă de a spune cu respect "nu", cum ar fi atunci când ai terminat de băut pentru seară.

158. yoroshiku ne ( よろしくね ) — Încântat de cunoștință

Aceasta este versiunea informală a lui yoroshiku onegaishimasu — o expresie care se poate traduce și prin "Te rog să ai grijă de mine" sau "Ți-o las pe seama ta".

159. doushita no? ( どうしたの？ ) — Ce s-a întâmplat?

Pare că prietenul tău e trist? Spune-i această expresie pentru a-l înveseli.

160. yabai ( やばい ) — Groaznic sau mișto

În timp ce vorbești, prietenul tău ar putea menționa că are un test important sau o întâlnire. Folosește yabai și, în funcție de context, poate însemna "Groaznic" sau "Mișto".

161. yokatta ( よかった ) — Bine, excelent, frumos

Aceasta este o expresie de ușurare, un pic ca "Oh, mulțumesc bunului Dumnezeu!"

162. ganbatte ( 頑張って ) — Dă tot ce poți

Acest cuvânt simplu înseamnă fie "Mult succes" fie "Dă tot ce poți". În situații mai formale, ai spune Ganbatte kudasai ( 頑張ってください ).

163. omedetou! ( おめでとう！ ) — Felicitări!

Varianta formală este omedetou gozaimasu ( おめでとうございます ) — Felicitări.

164. zenzen ( 全然 ) — Deloc (cu verb negativ)

Pe scurt, zenzen este expresia japoneză a negării. Poate fi folosită atât sincer, cât și nu, cum ar fi atunci când îți răspunzi mamei când te întreabă, "Te deranjez?"

165. maji de? ( マジで？ ) — Serios?

Îți poți exprima surpriza cu această expresie informală sau cu varianta ei și mai informală și mai asertivă maji ka yo? ( マジかよ? )

166. hontou? ( 本当？ ) — Serios? / Pe bune?

Acest cuvânt se traduce literal prin "adevăr", "realitate", "actualitate" sau "fapt". În formă de întrebare, vine mai mult ca o "Ești serios?" surprinsă.

167. usoo! ( うそー！ ) — Nu se poate!

Aceasta este un alt mod de a exprima surpriza, care înseamnă literal "Minciună!"

168. yappari ( やっぱり ) — Cum mă așteptam

Dacă nu ești surprins, poți folosi acest cuvânt pentru a spune, "Știam eu!"

Argou Japonez

Când îți faci prieteni, vei auzi o mulțime de acești termeni mergând înainte și înapoi. Mulți termeni de argou sunt scriși în katakana, ceea ce îi marchează ca fiind cuvinte informale.

169. ukeru ( ウケる ) — Amuzant, hilar

Să presupunem că prietenul tău a făcut o glumă grozavă. Spunând ukeru, îi vei da de înțeles că te-a lovit la coastele amuzante.

170. chou ( 超 ) — Super

Acest cuvânt este folosit pentru a adăuga emfază, ca cuvintele "foarte" sau "extrem de". Ai putea spune, de exemplu, că ceva este chou ukeru ( 超ウケる ) sau foarte amuzant.

171. dasai ( ダサい ) — Nu e cool

Vei auzi adesea tinerii spunând dasai pentru a se referi la ceva care este plictisitor, demodat etc.

172. kimoi ( キモい ) — Scârbos

Kimoi este o contracție a cuvintelor kimochi ( 気持ち ) — sentiment, și warui ( 悪い ) — rău.

173. gachi ( ガチ ) — Total, pe bune, serios

Gachi implică faptul că ceva a avut loc de fapt, sau a fost cu adevărat la fel de intensă cum pretinde vorbitorul.

174. hanpa nai ( 半端ない ) — Nebun, incredibil

Hanpa nai înseamnă că ceva este grozav sau nebun, dar într-un mod bun, ca o călătorie epică cu montanha rusă.

Și asta e tot! Cu aceste expresii și ceva vocabular de bază, vei putea să faci conversație mică cu prieteni noi sau să le arăți altora că ești sincer interesat să înveți japoneza.

Doar prin incorporarea acestui vocabular japonez zilnic în conversația ta, vei fi sigur că vei auzi curând nihongo ga jouzu desu ne! ( 日本語が上手ですね ) — Vorbești bine japoneza!